Povestea lui Marius Şumudică la Gaziantep se putea termina cu o performanţă istorică pentru antrenorul român. S-a încheiat însă cu dezamăgiri şi acuze, iar Şumudică este singurul vinovat.

Din capul locului, parcursul reuşit de Şumudică în actualul sezon trebuie clasificat ca unul remarcabil! Gaziantep este a 14-a echipă din Superliga Turciei într-o ierarhie a valorii jucătorilor din lot. Cu Şumudică, echipa promovată în stagiunea trecută a ajuns la 15 meciuri fără înfrângere în campionat şi a ajuns pentru câteva ore pe primul loc în clasament.

Românul a greşit supralicitând o jumătate de sezon perfectă şi a negociat prelungirea contractului care ar fi expirat în vară de pe poziţii de forţă. Zilnic în direct la emisiunile TV din România, unde şi-a promovat singur o performanţă, sau o jumătate de performanţă, remarcabilă, Şumudică le-a transmis şefilor mesaje greu de ignorat. Propunerea başkanilor de la Gaziantep a venit prea târziu şi nici nu l-a mulţumit pe Şumudică. Antrenorul care clama faptul că pune performanţele înaintea banilor s-a simţit lezat în orgoliu atunci când şefii i-au propus o diminuare a salariului. Oficialii au invocat pandemia de coronavirus şi încasările reduse ale clubului, însă Şumudică nici nu a vrut să audă.

„Succesul meu este evident, dar asta este răsplata? Sa-mi reducă salariul? Cine ar accepta aşa ceva? Consider această propunere drept o insultă. Contractul meu expiră la finalul sezonului. O voi suna pe soţia mea să-mi trimită bani dacă cei din club îmi cer mie bani şi vor să-mi taie din salariu” – a fost declaraţia care a umplut paharul pentru turci.

CITEŞTE ŞI: Marius Șumudică, apărat după ce a fost numit “țigan” de un comentator tv turc: “Cerem scuze publice”

Strict din punct de vedere al lui Şumudică, absurdul situaţiei poate fi înţeles, după un an şi jumătate reuşiţi cu Gaziantep. Pe de altă parte, încă patru luni şi performanţa lui Şumudică la echipă ar fi fost, sau ar fi putut fi una istorică pentru club. Şumudică a crezut că reuşitele sale de până acum sunt cea mai mare carte de la masă, însă orgoliul şefilor a fost mai mare.

Nereuşind să îşi gestioneze într-o manieră civilizată propriul succes, Şumudică a rămas singur „ca vulturul pe stâncă”, maneaua pe care şi-a savurat ultimul succes obţinut cu Gaziantep.