Supercampioana României, CFR Cluj, a pierdut prima manșă cu Malmo din turul doi preliminar al Ligii Campionilor. La Cluj-Napoca, campioana Suediei nu a fost testată cu niciun șut pe spațiul porții! E încurajator, nu? Cel mai bun produs al fotbalului românesc în sezonul 2017-2018… atât a putut să producă pe scena europeană. Dar în aer este o relaxare tipic românească. Un “timpul are răbdare cu oamenii” antitetic ‘Moromeților’ lui Marin Preda. Fotbalul românesc este impregnat de anacronism!
CFR Cluj a întâlnit o echipă cel puțin la același nivel fotbalistic și fără jucători cu nume sau care pot să facă diferența prin calități tehnice. Pur statistic, lotul clujenilor este cu 8 milioane de euro mai scump decât al suedezilor. Însă tot pe hârtie, Malmo a fost în grupele Ligii Campionilor acum trei ani, în timp ce ardelenii n-au mai simțit aerul tare al înălțimilor de șase ani.
După acest 1-0 de la Cluj-Napoca, Carlos Strandberg a fost desemnat eroul zilei. Să vedem pentru ce! A șutat de câteva ori de la distanță, pe centrul porții. Apoi, în minutul 45, a sprintat printre cei doi fundași centrali ai CFR-ului (de o lentoare incredibilă) și a șutat de la marginea careului, destul de slab, dar Arlauskis a scăpat mingea în poartă. În repriza a doua, Strandberg a mai avut o acțiune în care pur și simplu a profitat de spațiul liber în centrul apărării adverse și a fost la un pas de gol. În rest, Malmo nu a adus la rampă niciun jucător care să îți atragă atenția, nicio sclipire, niciun coordonator de joc. Cu toate acestea, frapant este faptul că Malmo a avut o posesie superioară, desi atacanții erau nevoiți să coboare des pentru a lua mingea și pentru a încerca să pună în pericol poarta adversă.
De cealaltă parte, CFR-ul a măcinat în gol și a părut fără chef și fără soluții. Un moment marcant pentru dezolarea fanilor clujeni cred că a fost faza din repriza a doua care l-a avut ca protagonist pe Alex Ioniță. Unul dintre fotbaliștii promițători din Liga 1 (acum doi ani!) a ratat o preluare în centrul careului, după o lansare superbă în adâncime din partea lui Billel Omrani. O preluare, un detaliu care poate fi antrenat, dar care nu poate fi influențat de altcineva pe teren! Atacantul român ar fi rămas singur cu portarul suedez. După meci a ieșit la iveală răbdarea despre care vorbeam. La interviuri, Ioniță a spus că e la 70% din capacitate și a promis că pe viitor va reuși acel gen de preluări cu ochii închiși. Posibil peste trei luni sau în play-off!
Printre puținii care au receptat corect situația a fost antrenorul CFR-ului. Edi Iordănescu a declarat că “orice greșeală contează” în competițiile europene și că “Europa asta înseamnă: energie, vitalitate, combativitate”.
Nu este vorba despre un proces de intenție la adresa CFR-ului, este un principiu general valabil pentru toate echipele din România: nimeni nu are răbdare și nu poți să te scuzi că vei atinge forma maximă în 1-2 luni… pentru că s-ar putea să fi rămas pe marginea drumului până atunci, iar competiția (Liga Campionilor, Europa League) să fi trecut pe lângă tine.
Echipele din România trebuie să ducă o luptă constantă pentru afirmare în Europa, să-și câștige dreptul de a-și permite pași greșiți și un tempo lent. Doar Bayern Munchen, Barcelona, Real Madrid, The Big 6 din Anglia ș.a. au acest lux de a începe un sezon la turație scăzută. Clasa de mijloc și cea de jos trebuie să muncească non-stop pentru marea performanță. Randamentul maxim peste trei luni, șase luni sau în play-off e o gândire OK pentru mize mici.
De aceea, meciul CFR – Malmo a transmis vibrația unui confort atipic, nemeritat și necâștigat prin nicio acțiune concretă. Este bula Ligii 1, ranforsată de acele zeci de milioane de euro care vin din drepturile de televizare a meciurilor. Este răbdarea unei mediocrități create din lipsa contactului cu performanța antrenantă, o blazare întreținută cu promisiuni “de mai bine”. Acel “poate la meciul retur, poate pe ultima sută de metri… sau poate la anul, zic!”
