Factura publică a Jocurilor Olimpice și Jocurilor Paralimpice din 2024 de la Paris a ajuns la 6,6 miliarde de euro, conform Curții franceze de conturi, o reevaluare în creștere față de prima estimare de 5,9 miliarde de euro, comunicată în iunie, scrie AFP.
Costurile se împart în 3,02 miliarde de euro cheltuite pentru organizare - inclusiv 1,44 miliarde de euro pentru securitate - și 3,63 miliarde de euro pentru infrastructură.
Această „primă evaluare generală” include în special cheltuielile administrațiilor locale, precum și cheltuielile pentru a asigura accesibilitatea la înot în Sena pentru probele de înot în ape deschise și triatlon.
Spre comparație, în 2023, documentele bugetare prevăzuseră investiții publice de 2,44 miliarde de dolari pentru aceste Jocuri. Iar în martie 2024, președintele Curții de Conturi, Pierre Moscovici, a estimat că acestea „ar trebui să coste” între 3 și 5 miliarde de euro din bani publici.
Luni, Moscovici a subliniat „succesul incontestabil al Jocurilor” în cadrul unei conferințe de presă, în timp ce evenimentul a generat o „mobilizare puternică a finanțelor publice”, președintele Curții de Conturi subliniind „absența depășirilor bugetare” și un cost public „controlat”.
Suma de 6,6 miliarde de euro „este substanțială”, dar Jocurile de la Paris „nu au fost prea scumpe”, a rezumat oficialul francez.
Curtea de Conturi a mai afirmat că, „în ciuda unor incertitudini metodologice semnificative, o comparație cu Jocurile de la Londra desfășurate în 2012 sugerează că ediția din 2024 a fost mai puțin costisitoare pentru finanțele publice, cu un raport de cel puțin 1 la 2”.
Pe lângă această factură publică, cheltuielile deja cunoscute ale Comitetului de Organizare (COJO) pentru aceste Jocuri, în valoare de 4,4 miliarde de euro (și 75 de milioane de euro în surplus), s-au bazat aproape exclusiv pe finanțare privată, ca să nu mai vorbim de Solideo (Compania de livrare a lucrărilor olimpice), care combină investiții publice și private, cu un buget total de 4,5 miliarde de euro.
În detaliu, raportul Curții de Conturi consideră că, deși cheltuielile pentru infrastructură au fost „în general gestionate corect”, cheltuielile organizaționale au cunoscut „un proces bugetar pentru cheltuielile de securitate care s-a dovedit deosebit de neregulat”.
