OPINIE | Lucescu. Triumful unui ‘workaholic’

Articol de Realitatea Sportivă - Publicat luni, 11 februarie 2019, ora 11:32,
lucescu paok
lucescu paok

Revoluţia pe care fanii lui PAOK Salonic o aşteptau din 1985 s-a înfăptuit! Chiar dacă mai sunt zece etape rămase de disputat, echipa lui Răzvan Lucescu nu mai poate rata titlul decât ca urmare a unui cataclism major. Mai remarcabil decât linia de clasament uimitoare este felul în care Lucescu, fost junior, a întors în favoarea lui o situaţie aparent imposibilă.

Dacă cineva ar face o statistică după toate conferinţele de presă ale antrenorului de la PAOK ar observa că un cuvânt este lider detaşat la număr de folosiri. „Work” domină clasamentul mai autoritar decât o face echipa lui Lucescu în Superliga Greciei. Este singurul secret din spatele revoluţiei pe care românul a reuşit-o la PAOK.

Pentru ca cineva să îşi poată imagina contextul de la Salonic, trebuie să adune pasiunea, nerăbdarea şi dorinţa de revanşă strânse în România la Craiova, în Ploieşti şi în Giuleşti la un loc. În acelaşi timp cu un patron precum Ivan Savvidis, un fel de George Copos la puterea a treia din punct de vedere al exigenţei şi oarecum similar cu Gigi Becali din punct de vedere al impulsivităţii.

Lucescu a ajuns la PAOK după începutul sezonului trecut. Echipa ratase pregătirea de vară, iar antrenorul precedent fusese demis după 52 de zile. Decenţa l-a împiedicat să spună vreo propoziţie despre nivelul la care a găsit echipa, sau să comenteze în vreun fel sau altul munca fostului antrenor. A ştiut însă de la început că timpul va lucra în favoarea sa şi a început munca. Aproape persona non-grata în Salonic din cauza perioadei petrecute la Xanthi, şi-a câştigat cu greu respectul fanilor, iar acum este „Generalul” care le-a îndeplinit visul.

Începutul sezonului trecut a fost unul mai mult decât dificil. Cu porţile închise în primele etape, PAOK şi-a câştigat toate meciurile de pe propriul teren, însă nu reuşea să câştige în deplasare. Derby-urile pierdute la limită cu AEK şi Olympiacos alimentaseră şi mai mult presiunea, iar o remiză în deplasare, 2-2 cu Panionios, a dus temperatura la punctul de fierbere. Patronul Savvidis a ordonat prin Skype: cantonament până la următorul meci, cu Xanthi, în deplasare! Lucescu s-a opus. I-a transmis miliardarului care în trecut şi-ar fi trimis antrenorii în mină, pe când era la Rostov, că aşa ceva este inacceptabil. Şi şi-a pus postul pe masă în cazul unui nou semieşec. Ajunşi la Salonic, o parte dintre greii vestiarului au petrecut din greu la aniversarea unui coechipier. Lucescu nu a trecut la sancţiuni, ci le-a dezvăluit discuţia pe care a avut-o cu patronul şi i-a responzabilizat. „Poate că eu voi pleca şi poate că şi următorul antrenor o va face, aşa cum au făcut-o şi cei dinainte. Dar asta nu va schimba lucrurile. Veţi rămâne aici, veţi avea aceeaşi presiune din partea patronului, a suporterilor, a presei. Doar voi puteţi schimba ceva!” – a fost mesajul românului. Jumătate dintre ultraşii lui PAOK şi-ar fi dorit un nou eşec care să îl îndepărteze pe român, chiar dacă asta ar fi dinamitat întregul sezon. A urmat un 3-0 clar la Xanthi, care a deschis seria invincibilă pentru PAOK. Echipa a pierdut titlul deşi a câştigat cele mai multe puncte pe teren, dar a fost începutul schimbării în fotbalul din Grecia.

În baza de pregătire de la Nea Smyrnia, vocea răguşită a lui Răzvan Lucescu sparge liniştea întreruptă din când în când doar de rafalele de vânt. „Trebuie să faceţi asta în acelaşi timp! Atacăm împreună şi ne apărăm împreună! Altfel, suntem „nenorociţi”! (aşa ar suna traducerea adaptată de Irina Margareta Nistor)”. Jucătorii repetă un exerciţiu de pressing colectiv, iar şi iar, până când Lucescu este mulţumit. „Suntem aici să muncim, nu să ne batem joc!” Vedetele de 70 de milioane de euro din lotul lui PAOK s-au convins că indiferent de ziua pe care o prind îşi pot câştiga meciurile doar aşa. Filosofia impusă de Lucescu nu este una complicată, este doar una bazată pe multă muncă, responsabilitate şi disciplină, nu numai tactică. Iar perioada petrecută la PAOK este o adevărată metaforă a carierei unui antrenor care nu a primit nimic gratis. Nimic în afară de porecle răutăcioase, insinuări, ironii sau invidie. PAOK joacă un fotbal simplu, dar eficient. Presing în două faze, regrupare rapidă în faza de apărare atunci când jocul o cere. Construcţie plecată de jos, dejucarea presingului advers, soluţii rapide în momentele de superioritate numerică. Atunci când atacă, fundaşii centrali sunt la jumătatea terenului, iar cei laterali devin, de multe ori simultan, extreme care oferă echipei întreaga lăţime a terenului. Este un stil care le cere însă jucătorilor concentrare totală, disciplină şi efort. 18 victorii, două remize, zero înfrângeri. Golaveraj 40-9.

În războaiele care au urmat după incidentele din sezonul trecut, Lucescu nu s-a dezis niciodată de clubul pe care îl reprezintă. Românul le-a intrat la suflet fanilor lui PAOK fiind cel mai vocal susţinător al clubului, dar şi al finanţatorului Savvidis. Conştient de faptul că a devenit cel mai antipatic personaj pentru trei sferturi din suporterii greci, Lucescu şi-a apărat în primul rând munca. „Ne-au furat un titlu pe care l-am câştigat pe teren, şi le voi reaminti asta cu fiecare ocazie!” – a spus chiar şi înaintea finalei de Cupă câştigate chiar în faţa şi pe terenul campioanei AEK. Legenda spune că, fiind conştienţi de realitatea de pe teren, patronii lui AEK nu au plătit nici acum bonusurile cuvenite pentru câştigarea campionatului.

Dacă PAOK a devenit noul pol de putere din fotbalul grec, atunci meritul principal îi revine românului. Resuscitată de investiţiile lui Ivan Savvidis, echipa din Nordul Greciei devenise o specialistă în a sucomba în partea a doua a sezonului. Indiferent de numele din lot, de antrenorii care se succedau pe banca tehnică, PAOK capota sub presiunea aşteptărilor, nerăbădării sau impulsivităţii. Lucescu a adus echilibrul şi a schimbat mentalitatea grupului de jucători. Nu s-a sfiit să le arate drumul spre banca de rezerve sau spre echipa a doua unor fotbalişti valoroşi precum golgeterul Prijovic sau capriciosul Amr Warda, atunci când unul sau altul au derapat de la filosofia întregului grup. A câştigat încrederea lui Savvidis, dar şi respectul fanilor care îl voiau plecat încă înainte de a sosi. După cei trei ani petrecuţi la Xanthi, Răzvan Lucescu a fost în cărţi pentru toate cele patru echipe mari ale Greciei. „Decât să îl mai avem ca adversar, mai bine îl aducem noi!” – a fost argumentul cu care miliardarul Savvidis l-a impus colaboratorilor de la PAOK. Acum rusul are şampania la rece.

La ora asta, Salonic se trezeşte din mahmureala unei victorii euforice. După 3-1 cu Olympiacos, fanii ştiu că titlul este practic în mâna echipei lor, iar următoarele etape nu pot decât să aducă un record de puncte greu de egalat. Lucescu a revăzut deja meciul şi se pregăteşte de următorul capitol, ilustra Appolon Smyrnis. Ultima clasată, cu numai nouă puncte, va fi gazdă pentru PAOK luni, la o zi după ce Răzvan, fost junior, va împlini 50 de ani. Cum se traduce „workaholic” în română?

  • o singură înfrângere a suferit PAOK Salonic în ultimele 40 de meciuri de campionat
  • 72.73% este procentajul victoriilor obţinute de PAOK cu Răzvan Lucescu antrenor
  • 80 de meciuri a strâns românul pe banca tehnică a echipei din Salonic
Superliga Grecieirăzvan lucescucampionipaok salonic