OPINIE | Campionii meciurilor care nu contează

Nimic nu mi se pare mai amuzant şi lipsit de sens decât dezbaterea legată de golul care ar fi dus România în urna a treia valorică la tragerea la sorţi a preliminariilor pentru EURO 2020.

Au trecut două zile de la meciul cu Muntenegru, dar subiectul principal a rămas golul. Golul de care Contra şi jucătorii săi au ştiut sau nu au ştiut. De parcă ar conta la ceva. Dacă scoatem din calcul meciurile cu modesta Lituania, România a înscris trei goluri în patru meciuri cu Serbia şi Muntenegru. Două la Belgrad, unul la Podgorica. În 360 de minute de joc, am marcat un gol din penalty, unul după un corner şi unul după o greşeală uriaşă de portar! Dar dacă am fi ştiut că mai trebuie unul?! Cum s-ar fi transformat Ţucudean în Lewandowski şi Chipciu în Robben! Doar că n-au ştiut! Sau au ştiut, cum susţine FRF, dar n-au putut. Ce contează!?

În al doilea rând, pentru o echipă care îşi propune, nu se ştie pe ce bază, calificarea, diferenţa dintre urna a treia şi a patra nu ar trebui să conteze. În fond, se califică primele două echipe din grupă! Ca să ajungă la EURO, tricolorii trebuie să lase în urmă o echipă din primele două urne valorice, adică să îşi depăşească propria condiţie.

Altfel, ne mândrim că am încheiat anul fără înfrângere, dar avem şapte remize din zece meciuri. Săriţi cu poreclele, Mister X este luată! Am fost şi am rămas campionii meciurilor care nu contează. În ultimii doi ani am făcut spectacol cu Chile în zece oameni (amical), am plecat neînvinşi de la Copenhaga (meci fără miză) şi am învins marele Muntenegru la Podgorica. Dar ne mai trebuia un gol!

Rămânem acolo unde ne-a aşezat UEFA. În Divizia C a fotbalului european, fără emoţii la retrogradare, dar şi incapabili de promovare. Da, dacă am fi ştiut că ne mai trebuie un gol, sigur l-am fi înscris! Şi am fi ajuns în urna a treia la tragerea la sorţi. Adică tot în lumea a treia, dar pe un loc ceva mai în faţă…